Când Domnul zãmisleşte Anotimpul ,
Se uitã la nevoia tuturor !
Acordã Primãveri , care , cu Timpul ,
Ridicã Flori şi Grâne prin decor ,
Mai pune şi-o Cãldurã-n Veri frumoase ,
Spre-a da prilejul unui Vis Senin !
Aşeazã-un Soare mândru peste case ,
Vreun Curcubeu iscat cu Har Divin ,
Şi lasã Rod prin curţi şi prin Ogoare ,
Doar bun de strâns prin Toamnele târzii !
Umple cãmãri , spre aprovizionare ,
Sã aibã Viaţa , Hranã-a doua zi ,
Iar la Sfârşit , aşeazã şi-o Zãpadã
Prin Iernile ce EL le-a inventat !
Mai lasã şi ninsori cumva sã cadã ,
Spre-a zãmisli din nou , un An bogat !