au coborât de pe acoperişul de tablã
al unei cabane din munţii parâng
şi au plecat pe urmele mele
hotãrâţi sã nu mã lase prea liber
şi de atunci
le tot simt prezenţa
prin viaţa mea
precum simte marea
luna plinã
gustul acela minunat
din pãdurea copilãriei mele
îl simt în fiecare moment
când sunt fericit
şi nici nu ştiu altfel
asta
