|
|
Anunţ:
Antologie literară colectivă
| |
| [
POEZIE ] |
blaga valeriu-catalin |
Icoane |
| |
La venirea clipei sfinte
Numai gandul mai strabate
Catifeaua noptii,moale
Rapus de singuratate.
Si ofteaza a iubire
Sau suspina lung de dor
Lacrimand dupa cei care
Ispravit-au timpul lor.
Numai amintiri razlete
Vin in zborul lor tacut,
Dragi icoane prafuite
Evadate din trecut.
Iar in puterea noptii
Cand ceruri sunt deschise
Pe ei,cei din icoane
Ii re-ntalnim in vise.
Tarziu,cand in perdele
Isi poarta dansul,zorii
Ne smulg din visul nostru
Cu-n tipat lung,cocorii.
Iar cand se-ntorc cu totii
In lumea lor astrala
Le inchinam un gand
Si-o lacrima amara.
E-o Insiruire viata
De zile efemere
Cu nopti pustii de dor
Si pline de himere.
Cu chipuri de cei dragi
Ce parca tot mai rar
Trec raul ce desparte
Al lumilor hotar.
Erau si ei odata
Aievea,cu un rost
Parinti,bunici,vecini
Dar oare ce n-au fost?
Si ras si joc erau
Iar calde mangaieri
Desi pierdute-n vreme
Aproape c-au fost ieri.
S-aprindem pentru ei
O biata lumanare
Si-n soapta sa le cerem
De mii de ori,iertare.
Ps.
Cei ce hulesc batranii
Crezand ca-i drept asa
Vor sti ce-i batranetea
Cand nimeni nu-i mai vrea |
| |
| Data
înregistrãrii textului:
04.12.2022 |
| Numãr
accesãri / comentarii:
549 /
0 |
| |
|
«Cenaclul
Literar Online» |
«Noduri
şi Semne» |
|
|
|
|
|
